TRIST dar ADEVARAT!

Munca, munca si iar munca in zadar, asta este Romania noastra!

Am muncit pe santierele energetice de importanta nationala 10 ani in conditii deosebit de grele, cu fum, cenusa si vata de sticla, la program prelungit de lucru de 8-12 ore/zi, ori mai mult, am lucrat de zi si de noapte, lucram de multe ori si sambata si duminica si in zilele legale de sarbatoare, ca sa-mi fac un viitor...asa ni se promitea ca sa ne abureasca, insa cand am simtit ca sunt mintit am inceput sa evadez de cate ori se putea din iadul acela in locuri cu verdeata si mai mult oxigen.

Am sacrificat atunci si acolo TINERETEA, adica cei mai frumosi ani din viata mea pentru Romania care avea nevoie de energie electrica, cu bune si cu rele adunate la un loc eu mi-am facut treaba si inca bine.

Apoi m-am imbolnavit rau de plamani din cauza muncii prestate in santier si dupa 20 de ani de activitate in sectorul de stat in anul 1994 am demarat o activitate in sectorul privat ca sa nu mai depind de sefi si condica, insa Romania cand ar fi trebuit sa faca si ea un mic efort acolo, nu spun "sacrificiu" pentru mine si sa-mi ofere conditii bune si oportunitati de afaceri, mi-a pus doar TALPI, m-a blocat si nu am putut sa fac nimic.

De peste 13 ani am sarit din lac in putz si astfel ca si liber profesionist in domeniul "info-multi media" lucrez la calculator, la un program cuprins intre 4 si 6 ore in zilele de sarbatoare si 12 ore chiar si 15 ore/zi sau mai mult, in mod continuu pana tarziu in noapte, cam pana pe la orele 2 sau 3, ori 4, m-a prins chiar si ora 5 sau 6 dimineata in fata calculatorului, zi de zi fara pauze, fara concediu sau weekend-uri, chiar si de Sfintele Pasti ori de Craciun si de Revelion.

Ma intreb si eu acum: -oare sunt din otel, cat voi mai rezista?

De ce toate astea?

Am muncit intens deoarece am dorit, ca intotdeauna, sa fiu util societatii, familiei si sa ies si eu pana la urma la un liman din ceata asta deasa, insa se pare ca labirintul asta este fara de iesire...tot in ceata sunt si inca mai rau pe nisipuri miscatoare in care cu cat dau mai tare din maini si din picioare ma afund si mai rau.

Am cautat solutii pentru o reforma eficienta social-economica si spirituala, am batut la toate usile am scris la mai toti cei care poarta pe umeri destinele Romaniei si nu numai.

M-am adresat apoi pe mai multe web-site-uri de socializare printre care si Facebook direct populatiei tarii noastre, insa se pare ca nu este nimeni interesat sa se implice ca sa traim cu totii bine aici la noi acasa si sa avem "o tara ca afara" adica care sa ne ofere tuturor conditii bune de munca si de viata precum sunt in unele tari dezvoltate si civilizate ca Elvetia, Austria, Suedia, Finlanda, etc.

Vezi aici pe la ce usi am batut:
http://sistemulpopulardaciaphoenix.blogspot.ro/2015/12/despre-mine-si-initiativa-mea.html

Acum am mari probleme de sanatate si nu mai pot sa stau mai mult de cca. 30 minute pe Facebook, asa ca va rog sa nu va suparati pe mine daca apar din ce in ce mai rar si dau doar cateva like-uri, mai am inca cateva proiecte la care lucrez in paralel si dupa aceea imi vad linistit de viata de pensionar, caci am mare nevoie de liniste si odihna.

Chiar daca nu ma veti mai vedea prea des pe home Facebook, sa stiti ca sunt aici inca lucrez si va iubesc pe toti la fel de mult!

Toate cele bune si sa auzim numai de bine!

Justinian Cioroianu

PS: INVITATIE pentru cei care vor sa traim cu totii mai bine aici la noi acasa:

http://sistemulpopulardaciaphoenix.blogspot.ro/2015/12/informatii-utile.html



NOTA:
Prezentul articol face parte din blogul:
"EVADARE DIN MATRICE, Pasi spre Infinitul Absolut-Lumina Vie; de Justinian Cioroianu